70 de cadre medicale din 120 testate sunt infectate cu Covid 19 la Spitalul județean Suceava, unul dintre cele mai moderne din țară. Cum s-a ajuns aici sau cronologia unor greșeli și lipsuri în cascadă.

Medicul Florin Hâncu, președintele Colegiului Medicilor de la Suceava, a lucrat peste 30 de ani în acest spital, pe care l-a și condus vreme de opt ani. Dr Hâncu spune că „atunci când începe războiul, trebuie să ai planuri bine puse la punct și trebuie ca personalul să fie bine condus și dirijat”. Or, la Sf.Ioan cel Nou, Florin Hâncu a constatat mai multe deficiențe

  • lipsa acută de materiale de protecție pentru medici și personalul medical. Au primit o mască pe tură.
  • lipsa de teste
  • mai mulți pacienți veniți din zona roșie (Italia, Spania), care au fost internați și plimbați prin mai multe secții, fără să anunțe că au fost în țări cu răspândire mare a virusului. Medicul spune că toți cei care s-au repatriat în ultima vreme „trebuia să fie opriți în carantină la graniță și testați acolo”.
  • management defectuos și lipsă de măsuri preventive

Între problemele care au apărut a fost și decizia directorului medical al spitalului, Mircea Macovei, care i-a chemat pe 23 martie pe toți medicii și asistenții în spital, la o ședință, deși până la acest moment fuseseră depistați deja 20 medici și asistente ca purtători ai coronavirusului.

Medicul Macovei a răspuns la telefon, însă a precizat că nu are multe explicații de dat, pentru că nu mai poate vorbi în calitate de medic. „Sunt pacient, sunt internat în spital (Sf.Ioan cel Nou – n.r) și pot să vă spun doar că am avut mulți pacienți care nu au anunțat că vin din zonele afectate”. A închis apoi telefonul, cu urarea „sănătate!”.

Un singur medic avea echipament complet de protecție, cumpărat de el

Jurnalista Oana Șlemco, de la postul de televiziune Intermedia, din Suceava, spune că au fost multe greșeli la Spitalul județean. Și ea a observat că doar personalul medical de la Secția de boli infecțioase avea echipament de protecție, ceilalți medici și asistenți purtau doar măști obișnuite, la care are acces și populația. Un singur medic, de la primiri urgențe avea un echipament complet, inclusiv cu ochelari de protecție, pe care și-i achiziționase singur.

Oana Șlemco vorbește și ea despre lipsa testelor în spital. Deși erau amenajate două corturi de triaj în curtea spitalului din Suceava, posibilitatea de a face teste rapide a fost extrem de limitată. Analizele erau recoltate de Direcția de Sănătate Publică locală și duse mai departe. Dovada lipsei de teste a fost îmbulzeala de astăzi a personalului medical al spitalului, care fără să respecte distanțarea recomandată – de 2-3 metri – stăteau cu toții umăr la umăr la coada de la dermatologie, unde urma să fie testați.

La rândul său, medicul Florian Hâncu a insistat pe lipsa de teste a spitalului și pe absența protecției, în condițiile în care doar 120 de cadre medicale au fost până acum supuse testării – dintr-un total de 1.300, din care 300 sunt medici.

Soluțiile de la centru, neagreate

Autoritățile intenționează să transforme întregul spital județean – cu o capacitate de 1.300 de paturi – în centru regional pentru Covid. Secretarul de stat Nelu Tătaru este la o ședință la prefectura Suceava, unde va anunța măsurile. Însă, pe plan local, desființarea chiar și temporară a spitalului nu este binevenită. Președintele Colegiului local al medicilor a adresat o scrisoare autorităților în care atrage atenția că urgențele, nașterile, accidentele, infarcturile sau bolnavii cronici care au nevoie de tratament oncologic sau dialize vor avea de suferit dacă vor fi mutați în alte orașe. El a propus ca un nou spital, aflat la Fălticeni, care nu a fost încă inaugurat, să fie transformat în centru regional pentru tratarea Covid 19.

Între timp, în Suceava se instalează alerta, după ce și cei peste 200 de angajați ai primăriei au intrat în izolare – o angajată de la relații cu publicul a fost depistată pozitiv la testul de coronavirus. Se pare că a fost în contact cu un pacient de la Spitalul județean, cel care, până de curând, era privit nu ca focar de infecție cu un virus periculos, ci un adăpost și un leac în calea celor mai complicate boli.