Medicii ar fi fost mai protejați.

Spitalul Județean Suceava, principalul focar instituțional, a cumpărat primele măști de protecție abia pe 28 ianuarie 2020, în prima săptămână de evoluție epidemică a gripei. 

A cheltuit atunci pe ele doar 2.700 de lei, adică o treime din cât a dat, de pildă, pentru „scaune directoriale”, deși trebuia să refacă urgent stocurile de măști. 

Alte spitale județene prin țară au cumpărat la fel de puțin, în ianuarie, când măștile se găseau încă. 

Înainte să declare oficial epidemia de gripă, Guvernul a calculat un deficit național de 1,75 de milioane de măști profesionale și a aprobat de urgență, pe 4 februarie, cumpărarea lor pentru coronavirus. Se întâmpla la cinci zile după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat boala COVID-19 o urgență globală de sănătate publică. 

În plus, pe 6 februarie, România a solicitat, în secret, 200 de milioane de euro de la Banca Mondială, pentru lupta cu noul coronavirus. Achizițiile centralizate au întârziat o lună și jumătate, până pe 19 martie, când România a cerut alte 200 de milioane de euro de la Banca Mondială. 

PSD a cerut refacerea stocurilor!

Încă de anul trecut, Ministerul Sănătății, Pintea, a făcut recomandări suplimentare pentru spitale, astfel încât să-i protejeze pe medici și pe vizitatori.

Refacerea urgentă a stocurilor cu măști, mănuși și halate. Era una dintre măsurile recomandate suplimentar spitalelor.

Alte două au o importanță vitală astăzi: “Purtarea echipamentului de protecție adecvat (măști, mănuși, halate) de către vizitatori și personalul medical și refacerea urgentă a stocurilor de antiseptice și dezinfectante, pentru o igienă riguroasă și a suprafețelor”.

Problemele noii epidemii COVID puteau fi evitate, dacă România aplica corect măsurile pentru gripa sezonieră, susține Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților:

“Echipamentele de protecție de bază și măsurile pentru limitarea epidemiei de gripă sunt exact aceleași cu cele pentru limitarea epidemiei COVID. Dacă le-am fi avut pe acestea în vigoare și stocurile refăcute, s-ar fi diminuat mult efectele pe care le vedem acum. Paradoxal, spitalele au devenit acum cele mai periculoase locuri din România, din cauza lipsei de protecție a medicilor.”

Recomandările pentru protejarea medicilor au fost făcute și în acest an, când autoritățile nu erau încă sigure dacă noul coronavirus ne va afecta. Le-au anunțat prima dată pe 24 ianuarie 2020, când începuse prima săptămână cu evoluție epidemică, cu un vârf de peste 170 de mii de infecții acute (gripă clinică, infecții ale căilor respiratorii superioare, pneumonii).

Cum au reacționat spitalele în guvernarea PNL?

Abia pe 27 ianuarie, Serviciul de Ambulanță Județean Galați, cumpără 1.000 de măști de tip FFP3, cu 20.000 de lei (20 de lei/bucata). Pe 28 ianuarie, cumpără 500 de măști FFP3 și Spitalul Județean Constanța, cu 17.500 de lei (35 lei/bucata).

A treia achiziție directă, după valoare, este a Spitalului Județean Cluj. Făcuse două achiziții de măști FFP3, în aceeași zi, pe 17 ianuarie (400 bucăți cu 16,55 lei și alte 300, la un preț de 21,5 lei).

Au mai fost trei achiziții cu maxim 10.000 de lei. Restul erau achiziții modice. Din aproape 140 de achiziții directe, făcute în luna ianuarie, jumătate au fost de doar câteva sute de lei.

La Suceava, spital decorat de Iohannis lucrurile au stat asa:

Abia pe 11 februarie, Spitalul Județean Suceava încearcă să mai cumpere 500 de măști FFP3, dar achiziția pică, compania voia un preț dublu. Spitalul oferise tot 7,95 lei/bucată, ca în 28 ianuarie, dar e refuzat.

A doua zi, compania mai are la vânzare doar 300 de măști, spitalul oferă același preț. Achiziția pică din nou.

Spitalul se reorientează. Cumpără 600 bucăți FFP1, cu protecție de 80%, pe 27 februarie, la prețul de 7,9 lei/bucata, cât oferise cu două săptămâni înainte pentru măștile FFP3.

Mai reușește o singură achiziție de măști FFP2 (500 de bucăți) pe 22 martie. Plătește acum 19 lei/bucată, dublu față de cât refuzase să cumpere în februarie.

Cum a acționat guvernul?

Guvernul realizează urgența pentru noul coronavirus chiar în seara de dinaintea moțiunii de cenzură, pe 4 februarie 2020, cu două zile înainte să fie declarată epidemia de gripă sezonieră. Atunci, aprobă o ordonanță de urgență exact cu acest scop:

Stocurile de urgență medicală”. 

Noul coronavirus intrase deja în Europa, iar Organizația Mondială a Sănătății declarase COVID urgență globală de sănătate publică.

În România, analizele interministeriale erau deja alarmante, dar era deja prea tarziu.

La nivel central, achizițiile au mers mai rău ca la Suceava, deși România a apelat și la un ajutor financiar extern de urgență, în valoare de 200 de milioane de euro. Banii au fost solicitați de la Banca Mondială pentru lupta cu coronavirusul și făceau parte dintr-un program de finanțare mai larg pentru dezastre.

Niciun oficial român n-a vorbit până acum despre acești bani.

Două împrumuturi, nici o achiziție!

De necesarul de achiziții din 4 februarie s-a ocupat Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), subordonat Ministerului Finanțelor.

Primul anunț de achiziții are loc pe 18 februarie 2020, pentru primele cinci loturi de echipamente de protecție. Sunt exact cantitățile pe care le estimase Departamentul pentru Situații de Urgență:

  • 1,75 milioane măști de protecție FFP2 și FFP3
  • 1,75 milioane mănuși
  • 1,75 milioane de combinezoane
  • 1,75 milioane de viziere

Timp de trei săptămâni, ONAC găsește doar mănuși și 38 de mii de combinezoane. Pentru celelalte reia procedura de mai multe ori.

Până pe 19 martie, ONAC încă nu avea încheiată nicio achiziție pentru măști de protecție, deși sunt principala armă a medicilor în lupta cu coronavirusul.

În aceeași zi, ministrul finanțelor, Florin Câțu, solicită alte 200 de milioane de euro de la Banca Mondială, care îi aprobă pe 22 martie.

Sursa: riseproject